This is a poem of love, wrote by Adrian Paunescu " I wanted"... The poem is sang by Emilian Onciu. This great poet, Adrian Paunescu, today has chosen the Eternal Life. God, let him pray for us, when and if he will have the time. 1. I wanted to say: it's snowing, I wanted to ask you: let's go outside Outside the city, towards the forest, anywhere, To make our sick flesh, to make her startle With what she keeps pure still deep inside . ... I bothered you for nothing, you may have problems When I, with my eyes crying, this snow of blood I'm watching , I wanted to tell you that it's fine, have nothing to be afraid of, I wanted to tell you farewell, I wanted to tell you: it's snowing. 2. Something so small from the earth's clouds, the snow, Like little bells and gently falls, but who knows, When these hungry blizzards set afire the sea, I would like to be your Ovid of an empty Getae. ... I bothered you for nothing, you may have problems When I, with my eyes crying, this snow of blood I'm watching , I wanted to tell you that it's fine, have nothing to be afraid of, I wanted to tell you farewell, I wanted to tell you: it's snowing. 3. And I wanted to give you this old jacket of sheepskin And wanted to give you something more: a mountain road And some autumn flowers kept somewhere in a room, But I do not know if there's any time for details. ... I bothered you for nothing, you may have problems When I, with my eyes crying, this snow of blood I'm watching , I wanted to tell you <b>...</b>

Adrian Paunescu Emilian Onciu Voiam poem tradus in engleza

Fragment din filmul "Te salut, generatie in blugi", una dintre putinele marturii video a ceea ce a fost Cenaclul Flacara. Ilustratia muzicala ii apartine lui Ionut Vaduva de la Flapo.

folk poezie Adrian Paunescu Cenaclul Flacara Ionut Vaduva Flapo

Eu n-am să mă fac bine niciodată, Mereu voi suferi de-o boală grea, Simţindu-mi conştiinţa vinovată, Că nu e totul bine-n ţara mea. Puteţi să mă-ntrebaţi: - Ce vrei, băiete? În treburile mari de ce te bagi? Am să răspund milos şi pe-ndelete: - Eu ştiu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi. Mi-am investit şi timp şi nervi şi viaţă, În drumul care ma ademenit Şi-am acceptat să dorm pe copci de gheaţă Şi să trăiesc pe muche de cuţit. Puteam să-mi fac în alte părţi avere, Puteam să fiu un bun european, Puteam să mă înscriu la mamifere, Ins metabolic de la an la an. Puteam să am un os, cum au toţi servii, Să-l rod meschin şi fără de idei, Dar epocii eu i-am cedat toţi nervii Şi ea nu-mi dă nici drogurile ei. Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Ţară, Eu sunt bolnav de Dumneavoastră, Neam, Nu e-năuntru hiba, ci afară, Trăiam un veac, labil dacă eram. N-am dreptul la o mare suferinţă? Nu-mi daţi cartelă nici pentru prăpăd? Ei, bine-atunci, în mine ia fiinţă Un neam pe care voie am să-l văd. Şi n-am să pot să-ngădui niciodată, Acestui trup nelegiuit, al meu, Să-nveţe nebunia blestemată De-ai fi uşor când ţării îi e greu. Ca fluturele părăsind omida, Când vine peste toţi o clipă grea, Sunt un atlant murind cu Atlantida, Deşi putea zbura, dacă voia. N-aveţi la dumneavoastră-n farmacie, Medicamente, boala să-mi luaţi, Un singur leac îmi trebuieşte mie: Să-i pot vedea pe ceilalţi vindecaţi. Această boală eo boală rară, Această boală eo boală grea, Această boală se numeşte Ţară Şi leacul <b>...</b>

adrian paunescu poezie pacient cenaclul flacara

pricesne

B1TV Microcip RFID 666 Apocalipsa Antihrist Noua Ordine Mondiala CIP pasaport biometric roncea maica ecaterina arhimandrit patriarhia mitropolia ortodox Iustin Parvu Petru voda sinteza zilei antena manastirea parva priceste paste hristos inviat Teodora Paunescu Tuca

Repetabila povara- Adrian Paunescu Interpretare: Florin Piersic

reptabila povara adrian paunescu

Born in Copăceni, Bălţi County, in what is now the Republic of Moldova, Păunescu spent his childhood in Bârca, Dolj County. He did his secondary studies at Carol I High School in Craiova. His father was a member of the pre-war National Liberal Party and was sentenced to 15 years in prison by the Communist authorities for "anti-communist activities" (for the same reason, Adrian Păunescu was barred from entering university for some years). Păunescu studied philology at the University of Bucharest and became a writer and journalist. He was an influential public figure throughout the 1970s and early 1980s. Sporting leftist ideas inspired by the Western 1960s movement, which he opposed to the more stolid Stalinist ideals of the ruling elite, he fashioned himself as an "inner circle" dissenter. He opposed the communist regime, criticising it and the dictator through Cenaclul Flacăra shows. Some Romanian people consider that he is a sycophant for the way in which he praised the dictator Nicolae Ceausescu. [edit] Flacăra A member of the Union of Communist Youth between 1966 and 1968, and, between 1968--1989, of the Romanian Communist Party, Păunescu gained control over a major weekly publication, Flacăra and became the producer and host of the only itinerant folk and pop show in the country, Cenaclul Flacăra, founded in 1973. He was a member of the Romanian Communist Party Central Committee and "court poet" of the dictator Nicolae Ceausescu. In 1985, during his show, held at a <b>...</b>

Remember Adrian Paunescu

Adrian Paunescu - Ce Frumoasa Esti

Adrian Paunescu Ce Frumoasa Esti

director: Bobby Paunescu

trailer2mineng

fourtysevenblog.net

folk you 2009 vama veche muzica andrei paunescu haide mama tata

PITTIS cantand ca un Inger, PAUNESCU fara ifose CENACLUL FLACARA la inceputurile sale, cu Oameni si piese parca din alta lume. Flacara de dinainte de a deveni fenomen consacrat. Flacara de dinaintea Generatiei in Blugi. Flacara care A CREEAT Generatia in Blugi. cu SUFLET,cu IMPLICARE TOTALA, fara sali, fara scule, fara culori, doar cu OAMENI. A fost un basm frumos. A fost odata ca niciodata, ca daca n-ar fi fost, nu s-ar mai povesti.

Florian Pittis Adrian Paunescu Cenaclul Flacara 1976

1. Aseara cand ne desparteam, aseara Tot mai era un pic de primavara Si-acum arunca ochii pe fereastra A viscolit pe despartirea noastra Distanta sa-nmultit cu alb de moarte Departe sa facut foarte departe Si ninge intre noi ninsoare mare Ninsoare de sfarsit de calendare R: Si ochii nu mai au ce sa mai vada Doar urme de jivine prin zapada De ocna-i viscolul ce-mi arde rana Si-ascult de sub zapezi siciliana 2. Si vor veni dezastre de tot felul Precum m-anunta trist violoncelul Si harpa, si pianul ma omoara Reverberandu-mi fulgii de afara Mai latra undeva de frig un caine Dar tu ce faci in ziua fara maine De fapt, de ce te-ntreb, cand eu din mine Mi-am interzis sa stiu de-i rau sau bine 3. Si a venit ninsoarea alb-albastru Sa parafeze totul cu dezastru Sa iasa lupii, agentii foamei sure Din fiecare palcuri de padure Sa vina prin orase mari dihanii Si caii aburind sa traga sanii Si posta, in aceste vremuri stranii Sa-ntarzie cu lunile si anii R: Sa vezi si tu ce strigat tragic este Sa nu mai dai de tine nici o veste Pe ochi am doar cand ninge praf de raza Si drumurile noastre se blocheaza Nici nu mai stiu de-i noapte sau e ziua E doar ninsoarea noastra de adio Versuri: Adrian Paunescu

adrian paunescu ninsoare de adio folk cenaclul flacara versuri chitara

Tatiana Stepa, nascuta in 21 aprilie 1963, Lupeni, judeţul Hunedoara — decedata in 7 august 2009, Bucureşti, a fost una cea mai cunoscuta voce a muzicii folk din Romania. Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama sa, olteancă din Gorj a fost dată slugă de la zece ani. Tatăl său, moldovean din Roman a fost copil de regiment. Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie şi de umilinţă. Tatiana a fost înconjurată de muzică din prima zi a vieţii. A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniţă. În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară şi pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal. A făcut "Liceul de Arhitectură" din Bucureşti. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu ia fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "Şi-am să-mi fac o doină" , rămânând în componenţa acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuşi Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galaţi. După interdicţia din 1985 a "Cenaclului Flacăra" şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti. Din anul 1996 până în prezent a mai susţinut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa <b>...</b>

tatiana stepa durerea femeiasca tribut tatiana stepa folk romania

Si totusi există iubire Si totusi există blestem Dau lumii, dau lumii de stire Iubesc, am curaj si mă tem. Si totusi e stare de veghe Si totusi murim repetat Si totusi mai cred în pereche Si totusi ceva sa-ntâmplat. Pretentii nici n-am de la lume Un pat, întuneric si tu Intrăm în amor fără nume Fiorul ca fulger căzu. Motoarele lumii sunt stinse Retele pe căi au căzut Un mare pustiu pe cuprins e Trezeste-le tu c-un sărut. Acum te declar Dumnezee Eu însumi mă simt Dumnezeu Continuă lumea femeie Cu plozi scrisi în numele meu. Afară roiesc întunerici Aici suntem noi luminosi Se ceartă-ntre ele biserici Făcându-si acelasi repros. Si tu si iubirea există Si moartea există în ea Imi place mai mult când esti tristă Tristetea, de fapt, ea ta. Genunchii mi-i plec pe podele Cu capul mă sprijin de cer, Tu esti în puterile mele, Desi închizitii te cer. Ce spun se aude aiurea, Mă-ntorc la silaba dintâi, Prăval peste tine pădurea: Adio, adică rămâi. Si totusi există iubire Si totusi există blestem Dau lumii, dau lumii de stire Iubesc, am curaj si mă tem.

adrian paunescu totusi iubirea poezie

Adrian Paunescu - Manifest pentru sanatatea Pamântului Aproape am ajuns sa ne mândrim Ca mai rapid în acest veac se moare, Ca noi ne-mbolnavim si suferim De boala bolilor fara scapare. Stupizi actori ai tragicului rol, Mai si avem puterea inumana De a vorbi despre acesta rana Ce va lasa pamântul sterp si gol. Noi suntem fiii veacului bolnav, Noi suntem cancerosii de elita. Nu ne mai vindecam cu niciun praf, Bieti iovi pe o planeta parasita. Si mai avem si straniul obicei De-a spune, si-n piept a ne si bate Ca moartea ne-a facut averea ei Vânzând înstrainata sanatate. Si chiar acum, când eu acestea scriu, Când va vorbesc plângând la fiecare, Pentru un om sub cer e prea târziu... Un om macar ireversibil moare. Oameni politici înca sanatosi, Barbati puternici situati la cârma, Priviti acest pamânt de cancerosi! Uitati-va voi însiva în urma! De nu cumva sunteti si voi pânditi Si de sfârsitul nu va e departe, De nu va pus în drum ca sa-i stârniti Ogoare de cenusa muma moarte. Si daca va convingeti ca-i real, Ca omul haituit de moarte este, Ca zeul lumii cade de pe cal Strapuns ca de leucemii celeste, Daca nevasta unuia sta sub Puterea bolii mari ca într-o cusca, Daca e cancer într-al lumii trup Si-n nervii ei miros de praf de pusca, De ce luptati cu armele de foc Si-ati dus mortea la perfectiune? De ce nu puneti banii la un loc Pentru aflarea leacurilor bune? Ca nu atât un ne-nsemnat câstig Al vreunui doctor sa ne enerveze, Ci banii dati pe moarte si pe frig Sa puna omenirea-n <b>...</b>

Adrian Paunescu George Nicolescu Manifest pentru sanatatea pamantului

Invitat în emisiunea 16-18 Deschide Lumea de la Realitatea TV, Adrian Păunescu sa aflat faţă în faţă cu Cristian Pătrăşconiu, publicist la ziarul Cotidianul. În ediţia de astăzi, Cotidianul a publicat o scrisoare în care Adrian Păunescu i se adresa lui Nicolae Ceauşescu cu formula "Să trăiţi, Măria Voastră!".

Adrian Păunescu Ceauşescu Cotidianul Cristian Pătrăşconiu înjurături

Adrian Păunescu (20 July 1943 -- 5 November 2010) was a Romanian poet, journalist, and politician. Adrian Păunescu was called "Romania's most famous poet" in the New York Times. (Please look in HD This is High-definition video or HD video.) Duizenden Roemenen verzamelden zich gisteren bij de Bellu begraafplaats in Boekarest voor de begrafenis van dichter Adrian Paunescu. Zijn gedichten raakten velen, ook al ontlokte hij ook kritiek door zijn vriendschap met en lofzangen op de communistische dictator NC Uitgerust met bloemen en waskaarsen kwamen duizenden rouwenden al uren voor de plechtigheid naar de begraafplaats, waar Paunescu een laatste rustplaats kreeg vlak bij de beroemde andere Roemeense dichter Mihai Eminescu. Televisiezenders zonden de uren durende ceremonie rechtstreeks uit. (Duizenden op de been voor begrafenis Paunescu Maandag 8 November in nederland.ro) I'm cold,cold (English) I'm cold as a cold one to go and will not come forth, forever, becomes cold and coat hanger and my shirt sleeves and the cold. I'm cold cold man who Once broke in glory, The family took him to the grave and left there in the land. I'm cold's cold, now that it's raining and water-in cemetery is superfluous While our life is given new He lies in a coffin down there. I'm cold cold winter nights, When breathing through blizzards, posthumously The snow will begin to come and he, poor man, pretending-n ash. I'm cold cold that icicles They hung his cross weeping, When our tears funeral In <b>...</b>

adrian paunescu video mi-e frig de frigul poetul romania dichter poet I'm cold english ik heb het koud nederlands in memoriam condoleante copiilor familiei educational

Despre MARELE ADRIAN PAUNESCU ,despre POETUL EXCEPTIONAL ADRIAN PAUNESCU trebuie sa vorbim cu piosenie,cu recunostinta profunda ,pentru mostenirea literara pe care ne-o lasa noua,romanilor ,dar si patrimoniului universal ! Poetul nostru Adrian Paunescu ne-a parasit i ,aveam inca mare nevoie de unul dintre ultimii mari romani ..ati fost un mare poet ,un om de o sensibilitate profunda.Viata noastra va fi goala fara dumneavoastra SI TRISTA. Dumnezeu sa va ieerte si sa va aiba in paza lui !!

Adrian Paunescu a murit poet national cenaclul flacara romanian poet omagiu poezie cantec poezii Tatiana Stepa Teodorovici Romanian values personalities teatru Ioan Creanga Mircea Vintila Doru Stanculescu Dan Andrei Aldea Adrian Ivanitchi Dan Chebac Valeriu Sterian Evandro Rosetti Florian Pittis Anda Calugareanu Vasile Seicaru Alexandru Zarnescu

Despre MARELE ADRIAN PAUNESCU ,despre POETUL EXCEPTIONAL ADRIAN PAUNESCU trebuie sa vorbim cu piosenie,cu recunostinta profunda ,pentru mostenirea literara pe care ne-o lasa noua,romanilor ,dar si patrimoniului universal ! Poetul nostru Adrian Paunescu ne-a parasit i ,aveam inca mare nevoie de unul dintre ultimii mari romani ..ati fost un mare poet ,un om de o sensibilitate profunda.Viata noastra va fi goala fara dumneavoastra SI TRISTA. Dumnezeu sa va ieerte si sa va aiba in paza lui !!

Adrian Paunescu

Cenaclul Flacăra, Ploieşti, 26 mai 2008

folk cenaclul flacara adrian paunescu tatiana stepa andrei tara lui impozit voda

Folk You 2008 - Vama Veche 7 - 8 - 9 august

folk Andrei Paunescu Vama Veche 2008

lyrics: Adrian Paunescu - Si totusi vine toamna music: Giovanni Marradi - Sacristy Album: Winter Moods(2005) www.giovanni.com Video edited by Andreea Petcu(oceanflower1) http

adrian paunescu si totusi vine toamna music poem giovanni marradi sacristy album piano romantic relaxing winter moods 2005

en.wikipedia.org Muzica Stefan Hrusca (Ruga pentru parinti). Putini stiu ca Adrian Paunescu a mai murit odata, in 1986, atunci cand a murit Cenaclul Flacara... Atunci a scris "Spovedanie fie ce-o fi". www.versuri-si-creatii.ro Cine iese ultimul din tara ? Saracia noastra ne omoara, De atîta mars ne doare splina, Cine iese ultimul din tara E rugat sa stinga si lumina. Noi mereu le-am suportat pe toate, Duca-se dezastrele de-a dura, Dar de ce, în plina libertate, Cea mai mare sa devina ura? Pluralismul -- tuturor ne place, Chiar daca îl facem numai unii, Dar vedem, de-atîta timp încoace, Pluralismul cinic al minciunii. Sfînta-i opozitia pe lume Si organic preferam rasparul, Dar de ce, în pacaleli si glume, Nu se mai distinge adevarul? Mai conteaza, uneori, si fapta, Nu se poate construi cu tînga, Nu exista stînga fara dreapta, Nu exista dreapta fara stînga. Ne vor întreba copiii, mîine, Mortii vor sari sa ne condamne, Daca, pentr-un colt mai bun de pîine, Ne vom vinde tara noastra, Doamne. Libertate si democratie, Pasapoarte pentru fiecare, Dar de mila nimeni nu mai stie Si e vraiste la hotare. Coridor european si-atîta, Sub o licitatie marunta, Provocarea, patima si bîta Si în curti, si-n piete se înfrunta. Om la om nici nu mai vrea sa creada, Om pe om la zid fatal îl scoate, Singura se scoala o balada Si în zdrente circula pe sate. Fînul necosit se-nvîrtoseaza, Putrezeste sus, pe crengi, caisa, În tacerea-nalta de amiaza Mortii îsi aud ei însisi zisa. Cale pietruita cu <b>...</b>

adrian paunescu spovedania poezie minunata

VIDEO Realizator si producator: 3CCD2100ADB - Alina Boancas alinadorianaboancas@yakoo.com

cyberlink powerdirector

Versuri: Sa mergem intr-o seara departe-n mahalale Si noaptea sa ne lege cu negurile ei Sa-ti dau imbratisarea, mai vrei sau nu mai vrei Si eu sa cad in focul imbratisarii tale R: La margini te chem Sa fugim undeva Ca si sufletul meu E o mahala Ai vrea sa fie iarna, ai vrea sa fie toamna Ai vrea ca liliacul sa infloreasca brusc Sa-ti fiu arheologul, tu - vasul meu etrusc Ai vrea sa fie-o vreme ce nu stii ce inseamna Dar hai in mahalale, tinandu-ne de mana Pe strazi cu becuri stranii, de-un galben violet Cand picura cismele pe langa un bufet Cu firma povarnita si preturi la-ndemana Paralelipipedic traim in nopti egale Iubirea noastra moare intr-un oras cubist So inventam intreaga, cat esti, cat mai exist Imbraca-te aiurea si hai in mahalale (Adrian Păunescu)

andrei paunescu amor cubist folk romanian folk world music adrian paunescu

Adrian Paunescu a scapat de saracie, a plecat la Bunul Dumnezeu ! +++ ...ultima poezie scrisa in agonie de Adrian Paunescu si transmisa in email unui amic din diaspora...Noiembrie 4, 2010 Eu recunosc ca am facut greseala De a slavi prea mult conducatorul Facandu-i ode si-ndemnand chiar sala (sa cante): Partidul, Ceausescu si Poporul. Dar nu uitati ca tot eu sunt cel care L-am criticat si-am insuflat dorinta De libertate, bunastare si schimbare Subtil, necenzurandu-mi constiinta. Am facut si mult bine-n stanga-n dreapta Atat cat sa putut, fara sa-mi pese Periclitandu-mi starea, familia si casa Dar toate s-au uitat si-s fapte sterse. De-aceea spun ca ultima dorinta Sa ma iertati de v-am gresit vreodata Si-mi fac adanc proces de constiinta Caci nu e om pe lume fara pata. As vrea ca sa raman in mintea voastra Doar un poet ce si-a iubit mult tara Ce a descoperit si slefuit talente Ce-au scormonit prin inimi cu chitara. Trecutul mi-l asum si nu mi-e teama Nici nu mi-a fost, nu-mi este, no sa-mi fie Nu m-am dezis de clasa proletara Si am simtit ca am o datorie, De a starni in mintea tuturora Si mai ales in suflete de tineri Ca nu suntem o tara oarecare Si-avem destin maret si vom fi liberi. Cand noi cantam in salile-arhipline Si recitam pe voci de milioane Visam la Marea noastra Romanie Si va-ndemnam: Treceti batalioane! Un dor as mai fi-avut, dar ce pacat Ca n-am putut opri din cale vremea Sa vad autostrada prin Carpati Din Chisinau-Arad cu via Tebea Sunt unii care ma lovesc si <b>...</b>

Adrian Paunescu ultima poezie de pe patul de spital la Domnul in cer la cele vesnice dincolo la Dumnezeu

Omagiu Cenaclul Flacara si Adrian Paunescu.

Cenaclul flacara niciodata adrian paunescu romanism nationalism patriotism patriot ruga pentru parinti bluji pittis romania omagiu comunism romani tatiana stepa mircea vintila mircea baniciu aldea florian

"Datoria mamei Mama, stii tu oare mama, datoria ta Stii tu cat de sfanta este, dar si cat de grea Stii tu oare ce asteapta Dumnezeu sa fii Pentru El si pentru lume, si pentru copii Mama nu uita, nu uita, nu uita Datoria ta Nu-ti uita raspunsul greu Catre Dumnezeu Mama nu uita ca pruncul care-l tii la piept Poti sa-l cresti ca un netrebnic, ori un suflet drept Poti sa faci din el un inger sau un ticalos Pentru asta vei raspunde in fata lui Hristos. Mama, tremur inaintea marelui raspuns, Mama, pentru ochiul vesnic, nu-i nimic de-ascuns Mama, roaga-te si plange, trage cat de greu, Dar sa-ti cresti copiii numai pentru Dumnezeu Mama, mantuirea ta e nasterea de fii Dar de fii curati si vrednici, pentru ca sa stii Ca de viitorul lumii, tu raspunzi mai greu, Mama, nu uita raspunsul catre Dumnezeu "

Datoria mamei Teodora Paunescu Tuca dordevis sufleteii

Arriva nelle sale, dopo la presentazione alla Mostra del Cinema di Venezia il film romeno Francesca accolto sulla laguna da applausi e polemiche. Il film racconta la percezione non certo positiva che i romeni hanno dell'Italia ma, con altrettanto equilibrio, mostra che non tutti i romeni sono buoni. Nel salotto di Effetto Notte i segreti del set ma anche l'opinione di Bobby Paunescu (regista) e Monica Birladeanu (protagonista) su un tema caldo come quello dell'immigrazione. www.effettonotte.sat2000.it

Francesca Monica Birladeanu Bobby Paunescu romeni romania immigrazione intervista interview Fabio falzone effetto notte sat2000 tv2000

Adrian Paunescu citeste poezia "Impozite biruri si taxe." Dumnezeu sa-l odihneasca.

Adrian Paunescu Impozite biruri si taxe

Repetabila povară de Adrian Păunescu (text integral) Cine are părinti, pe pământ nu în gând Mai aude si-n somn ochii lumii plângând Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminti, Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinti. Ce părinti? Niste oameni ce nu mai au loc De atâtia copii si de-atât nenoroc Niste cruci, încă vii, respirând tot mai greu, Sunt părintii acestia ce oftează mereu. Ce părinti? Niste oameni, acolo si ei, Care stiu dureros ce e suta de lei. De sunt tineri sau nu, după actele lor, Nu conteaza deloc, ei albiră de dor Să le fie copilul co treaptă mai domn, Câtă muncă în plus, si ce chin, cât nesomn! Chiar acuma, când scriu, ca si când as urla, Eu îi stiu si îi simt, pătimind undeva. Ne-amintim, si de ei, după lungi săptămâni Fii bătrâni ce suntem, cu părintii bătrâni Dacă lemne si-au luat, dacă oasele-i dor, Dacă nu au murit tristi în casele lor... Între ei si copii eo prăsilă de câini, Si e umbra de plumb a preazilnicei pâini. Cine are părinti, pe pământ nu în gând, Mai aude si-n somn ochii lumii plângând. Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii Nu copil de părinti, ci părinte de fii. Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns. Mai avem noi părinti? Mai au dânsii copii? Pe pământul de cruci, numai om să nu fii, Umiliti de nevoi si cu capul plecat, Într-un biet orăsel, într-o zare de sat, Mai asteaptă si-acum, semne de la strămosi Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocosi, Si ca niste stafii, ies arare la porti <b>...</b>

Adrian Păunescu Repetabila povară

Se-ntunecă pământul şi lăcrimează cerul Se-ndoliază fraţii şi mamei îi e rău Trec lumânări aprinse spre Rai la Chişinău Bat clopotele-n Ţară la moartea lui VIERU Defapt pe cine pierdem? Noi nici nu ştim prea bine. În vălmăşagul lumii isteric şi corupt Adevărata Ţară se află de desubt Cu marii morţi pe care-i uităm fără ruşine. Mai că ieri Vieru venea la noi acasă Şi ne purta de grijă cu sufletul lui bun Şi în zadar cuvinte în cinstea lui se spun Cel prigonit în viaţă, de viaţa lui se lasă. Îngheaţă parcă focul pe toate-aceste vetre Pe unde El, Divinul, a suferit nedrept Cînd Iudele zdrobindu-i şi cap, şi scris, şi piept, Pe străzi şi în ziare au dat în el cu pietre. Cinstit şi vulnerabil, dar neîncercat de teamă Siberia sfidând-o c-un pâlpâit plăpând El ţara lui întreagă purtânduşi-o în gând Când era suprem întrânsa ca-n propria lui mamă Şi totuşi n-are nimeni o simplă remuşcare Pentru calvarul zilnic al marelui Poet? Şi totuşi n-are nimeni o urmă de regret Că prea urâtă-i viaţa şi prea absurd se moare? Drogaţi de bătălia puterii şi a pâinii Bolnavi de egoismul abject şi diavolesc În ură şi-n trădare copii noştri cresc Mai oameni decât omul or să ajungă câinii! În cel ce pleacă astăzi din strâmba noastră lume A lăcrimat o ţară şi sa ascuns un neam Şi eminesciana pereche rîu şi ram Îl ştie după nume şi-nvaţă să-l rezume Se află în morminte o Românie-ntreagă Şi am rămas deasupra nevrednici noi cei vii Şi ne e dat blestemul să nu-i putem găsi Decât în nişte lacrimi care de <b>...</b>

Grigore Vieru